Centru, Suceava
Centrul Sucevei este zona urbană cea mai veche a municipiului Suceava, în jurul căreia s-a dezvoltat actuala localitate.
Localizare
Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu, Strada Ștefan cel Mare, Strada Nicolae Bălcescu, Strada Petru Rareș, Strada Vasile Alecsandri, Strada Curtea Domnească (fostă Karl Marx), Strada Mihai Viteazu, Strada Mitropoliei (fostă V.I. Lenin) și Strada Mirăuți.
Istoric și obiective
Centrul istoric al Sucevei a fost în mare parte demolat în anii '60 ai secolului al XX-lea, în cadrul procesului de sistematizare din perioada comunistă, pe locul multor dintre vechile imobile ridicându-se blocuri de locuințe.[1] Între clădirile importante dispărute se numără: Casa Națională (edificiu emblematic pentru oraș în prima jumătate a secolului al XX-lea),[2] Teatrul de Vară, Cinematograful „Tineretului” și Hotelul „Langer”.[3] Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit până astăzi și au statutul de monumente istorice și de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduiește Muzeul Etnografic și reprezintă cea mai veche clădire civică ce s-a păstrat în întregime din Suceava), Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Bucovinei (cu secțiile de istorie și de artă), Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Palatul Administrativ (care găzduiește Consiliul Județean și Prefectura), Casa Polonă, cele două corpuri ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa memorială „Simion Florea Marian”, Casa „Costin Tarangul”, casa în care a locuit compozitorul Ciprian Porumbescu, Clădirea Sindicatelor, clădirea cu arhitectură art nouveau „Karl Schorr” de la intrarea în parcul central, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Casa Prieteniei etc.
În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al orașului Suceava”.[4] Aici se găsește Curtea Domnească, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și refăcută în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și Vasile Lupu (1634-1653). Curtea Domnească (ce includea și Palatul Domnesc) a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar în prezent se află în ruine.[5] În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, de-a lungul axului format din actualele străzi Curtea Domnească și Armenească, a doua dintre ele constituind vechea zonă armenescă a orașului, care face legătura cu cartierul Zamca. Zona armenescă include câteva case ce datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, considerate monumente de arhitectură.[6] Vechea zonă comercială din jurul Străzii Curtea Domnească a fost demolată aproape în întregime în perioada regimului comunist.
În centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (ce include Biserica Sfântul Gheorghe, monument UNESCO), Biserica Mirăuți (cel mai vechi edificiu religios al orașului), Biserica Sfântul Dumitru (cu turnul-clopotniță sau turnul lui Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica Coconilor, Biserica Învierea Domnului, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sfânta Cruce, ultima dintre ele construită de comunitatea armenească locală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea credincioșii romano-catolici din oraș au ridicat Biserica Sfântul Ioan Nepomuk, aflată în prezent vizavi de Palatul Administrativ.[7] Există și un lăcaș de cult mozaic, Sinagoga Gah, construită în 1870.[8]
Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului.[9] Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș.[10] Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo). În 1971 au fost construite Magazinul Universal „Bucovina” și Complexul „Moda”, două edificii ce au devenit în timp reprezentative pentru oraș. Tot reprezentativ este și Hotelul „Bucovina”, construit pe locul fostului Teatru de Vară. În prezent, este cea mai mare unitate hotelieră din Suceava.
Între clădirile emblematice ale Sucevei se numără edificiul fostului Cinematograf „Modern” (care a funcționat între 1959-2010, astăzi transformat în Centrul Cultural „Bucovina”)[11] și Casa de Cultură (ridicată în perioada 1965-1969, după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu). În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața 22 Decembrie. În subsolul acesteia au fost construite două parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de atracție al parcului îl constituie Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu. Monumentul are 23 de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale.[12] Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.[13]
Imagini
-
Piața 22 Decembrie -
Strada Ștefan cel Mare -
Curtea Domnească -
Hanul Domnesc -
Strada Ștefan cel Mare și Palatul Administrativ -
Palatul Administrativ -
Muzeul Bucovinei și Muzeul de Istorie -
Muzeul de Științele Naturii -
Casa Polonă -
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” -
Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” -
Clădirea Sindicatelor -
Casa din Aleea Trandafirilor nr. 4 -
Casa „Costin Tarangul” -
Casa memorială „Simion Florea Marian” -
Casa „Ciprian Porumbescu” -
Casa Prieteniei -
Casa Corpului Didactic „George Tofan” -
Palatul Copiilor -
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” -
Hotelul „Bucovina” -
Palatul de Finanțe -
Complexul „Moda” -
Magazinul Universal „Bucovina” -
Bloc turn situat în Piața 22 Decembrie -
Bloc turn situat pe Bulevardul Ana Ipătescu -
Blocul „Casa Cărții” -
Sinagoga Gah -
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk -
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou -
Biserica Sfântul Gheorghe-Mirăuți -
Biserica Sfântul Dumitru și Turnul lui Lăpușneanu -
Biserica Învierea Domnului-Văscresenia -
Biserica Coconilor -
Biserica Sfântul Nicolae-Prăjescu -
Biserica armenească Sfânta Cruce -
Statuia lui Petru al II-lea Mușat -
Bustul lui Ciprian Porumbescu -
Bustul lui Simion Florea Marian
Referințe
- ^ Dinu Zară - „Cum arăta odinioară centrul Sucevei”, 23 martie 2011
- ^ Tiberiu Cosovan - „Recviem pentru Casa Națională din Suceava”, în „Monitorul de Suceava”, 25 martie 2011
- ^ Tiberiu Cosovan - „Cârciumile Sucevei: De la Hanul «Langer» și «Craiul Negru», la bufetul din cimitirul armenesc”, în „Monitorul de Suceava”, 11 mai 2013
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 76-78
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 117
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 37
- ^ „CIMEC - Sinagoga Gah din Suceava”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 120
- ^ V.I. Adomnicăi - „Parcul central al Sucevei va purta numele fizicianului și biologului Ioan Nemeș, cetățean de onoare al municipiului”, în „Crai Nou”, 13 noiembrie 2009
- ^ Sergiu Rusu - „Amintiri cu cozile de la cinematograf și leșinuri printre spectatori la filmele capitaliste”, în „Monitorul de Suceava”, 23 aprilie 2012
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 88
- ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 87
Bibliografie
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Centru, Suceava
- E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989)
Vezi și
