Comuna Vințu de Jos, Alba
| Vințu de Jos | |
| — comună — | |
 | |
 Vințu de Jos (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°01′33″N 23°27′29″E ({{PAGENAME}}) / 46.025893°N 23.45794°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Alba |
| SIRUTA | 8826 |
| Reședință | Vințu de Jos |
| Sate componente | Vințu de Jos, Ciocașu, Câmpu Goblii, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cuțului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Mereteu, Pârău lui Mihai, Poienița, Stăuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului, Vurpăr |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Vințu de Jos[*] | Petru-Ioan Barbu[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 88,39 km² |
| Altitudine | 283 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.923 locuitori |
| - Densitate | 60 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 517875 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Vințu de Jos (în maghiară: Alvinc, în germană: Unter-Winz) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Câmpu Goblii, Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cuțului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Mereteu, Pârău lui Mihai, Poienița, Stăuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului, Vințu de Jos (reședința) și Vurpăr.
Este nod feroviar al Magistralei CFR 200, unde aceasta se intersectează cu linia secundară 200A, astfel că la Vințu de Jos se interesectează liniile ferate care conduc către Alba Iulia, Orăștie și Sebeș.
Demografie
Componența etnică a comunei Vințu de Jos
Români (91,61%)
Alte etnii (1,46%)
Necunoscută (6,93%)
Componența confesională a comunei Vințu de Jos
Ortodocși (84,75%)
Penticostali (2,46%)
Greco-catolici (1,38%)
Romano-catolici (1,32%)
Alte religii (2,56%)
Necunoscută (7,54%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vințu de Jos se ridică la 4.923 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.801 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,61%), iar pentru 6,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,75%), cu minorități de penticostali (2,46%), greco-catolici (1,38%) și romano-catolici (1,32%), iar pentru 7,54% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Comuna Vințu de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru-Ioan Barbu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||
Monumente
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Vințu de Jos (monument istoric)
- Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae" din satul Vurpăr
- Biserica reformată-calvină fortificată din Vurpăr, construcție din secolul al XV-lea
- Biserica evanghelică din Vințu de Jos, construcție secolul al XIII-lea
- Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Vințu de Jos, construcție secolul al XVIII-lea
- Biserica ortodoxă "Cuvioasa Paraschiva" din satul Inuri
- Biserica ortodoxă "Pogorârea Sfântului Duh" din satul Vințu de Jos, construcție secolul al XIX-lea
- Ruinele cetății Vurpăr (Zebernic), construcție secolul al XIII-lea
- Castelul Martinuzzi, din satul Vințu de Jos, construcție secolul al XVI-lea
- Fosta mănăstire franciscană din Vințu de Jos
- Monumentul Eroilor din Vințu de Jos
Personalități
- Ștefan Pongrácz (1683-1619), călugăr iezuit;
- József Alvinczi (1735–1810), feldmareșal imperial;
- Augustin Caraban (1878-1961), deputat supleant al cercului electoral Vințul de Jos, la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Vezi și
- Biserici fortificate din Transilvania
- Mănăstirea franciscană din Vințu de Jos
- Biserica evanghelică fortificată din Vințu de Jos
- Gheorghe Martinuzzi
- Villa rustica de la Vințu de Jos
- Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară
- Monografia Comunei Vințu de Jos - Județul Alba: vințu de Jos - 760 de ani de atestare documentară ; 1248 - 2008, Gheorghe Cornescu, Editura Altip, 2008
Legături externe
Materiale media legate de Vințu de Jos la Wikimedia Commons- Primăria VInțu de Jos[nefuncțională]
| ||||||||||
