Depresiune economică

Depresiunea economică este un termen utilizat pentru a defini o cădere susținută a uneia sau mai multor economii naționale.[1]

Depresiunea, care este mai severă decât recesiunea, este considerată o formă rară dar extremă de recesiune, fiind caracterizată în principal de o creștere „neobișnuită” a ratei șomajului, restricționarea creditelor, restrângerea majoră a producției industriale și a investițiilor, deflația prețurilor, hiperinflație, numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse, un curs valutar foarte volatil și impredictibil, în principal cu tendința de devalorizare[1], reducerea cererii de mărfuri și servicii, majorarea costurilor de producție, diminuarea volumului de producție, scăderea ratei profitului, reducerea nivelului de trai a populației.[2]

Fără a exista o definiție oficială a depresiunii economice, se consideră că aceasta apare atunci când se constată un declin al produsului intern brut (PIB) mai mare de 10%. Se consideră că depresiunea se instaurează dacă există o creștere negativă a produsului intern brut (PIB) timp de cel puțin două trimestre.[1]

Definiție

În Statele Unite, Biroul Național de Cercetări Economice determină contracții și extinderi în ciclul de afaceri, dar nu declară depresiuni.[3] În general, perioadele marcate cu depresiuni sunt marcate de o scădere substanțială și susținută a abilității de a cumpăra bunuri în raport cu cantitatea care ar putea fi produsă utilizând resursele și tehnologia actuală (potențialul de producție).[4] O altă definiție propusă a depresiunei include două reguli generale:[5][6]

  1. un declin al PIB-ului real ce depășește 10%, sau
  2. o recesiune de 2 sau mai mulți ani.

Terminologie

Termenul "depresiune" este cel mai adesea asociat cu Marea criză economică din anii 1930, însă termenul era folosit mult înainte. Într-adevăr, criza economică americană denumită "Panica din 1819" a fost descrisă de președintele american James Monroe ca fiind depresiune.[7]

Depresiuni semnificative:

  • Criza Generală de la 1640 – cea mai gravă depresiune din istorie. Thomas Hobbes a fost primul filozof care a explicat necesitatea vreunui "contract social" universal, în cartea Leviatanul (1652):
    1. falimentul Chinei condusă de Ming ce a declanșat instaurarea dinastiei Manciu;
    2. Războiul de 30 de Ani;
    3. Fronda din Franța;
    4. Războaiele Civile Britanice;
    5. Revolta Olandeză;
    6. Războiul de Restaurare a Suveranității Portugheze;
    7. Revolta Catalană;
    8. Revolta Napolitană;
    9. Kipper und Wipper;
    10. Războiul Deccan.
  • Marea Depresiune de la 1837 – mai rea decât cea din anii 1930 [8]. A permis declanșarea Celei de-a doua revoluție industrială, după febra aurului din California.
  • Spaima de la 1837, din S.U.A., din cauza speculării pieței de imobiliare.
  • Depresiunea cea Lungă (1873-1896) – după adoptarea etalonului-aur în S.U.A. și Regatul Unit.
  • Marea Criză Economică (1929-1933) – a început cu Crahul de pe Wall Street, din orașul New York.
  • Depresiunea post-comunistă (1990-1992) – manifestată în țările din fostul bloc socialisto-sovietic. Criza economică a lovit aici de două ori mai intens decât Marea Criză Economică, care s-a manifestat în țările vest-europene și-n SUA. [9][10][11]
  • Criza din zona Euro (2009) – Grecia s-a scufundat în recesiune ce, după 2 ani, s-a transformat în depresiune.

Note

  1. ^ a b c Dicționar juridic: Depresiune economică
  2. ^ A treia fază a ciclului decenal
  3. ^ „The NBER's Business Cycle Dating Procedure: Frequently Asked Questions”. Nber.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  4. ^ „Private Tutor”. Infoplease.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ „Diagnosing depression”. The Economist. . Arhivat din originalul de la . 
  6. ^ „Home Improvement Tips and Techniques | Business Cycles”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „When Did the Great Depression Receive Its Name? (And Who Named It?)”, Hnn.us/articles/61931.html, accesat în  
  8. ^ Rezneck, Samuel (). „The Social History of an American Depression, 1837-1843”. The American Historical Review. 40 (4): 662–687. doi:10.2307/1842418. JSTOR 1842418. 
  9. ^ „What Can Transition Economies Learn from the First Ten Years? A New World Bank Report in Transition Newsletter”. Worldbank.org. Arhivat din original la . 
  10. ^ „Kalikova & Associates - Law Firm” (în rusă). K-a.kg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Who Lost Russia?, The New York Times, 8 October 2000
 Acest articol din domeniul economiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!