Ganymede (mitologie)

Ganymede
Bust al lui Ganymede, datând din secolul al II-lea (Muzeul Luvru)
Civilizația	greacă antică
Tată	Tros[*][[Tros (ruler of Troy in Greek mythology)|​]]
Mamă	Callirhoe[*][[Callirhoe (daughter of Scamander and wife of Tros)|​]]
Bunic	Erichthonius of Dardania[*][[Erichthonius of Dardania (son of Dardanus and father of Tros)|​]][1][2]  Scamander[*][[Scamander (water deity)|​]]
Bunică	Astyoche[*][[Astyoche (daughter of Simoeis in Greek mythology)|​]]
Frați	Ilus[*][[Ilus (son of Tros in Greek mythology, mythological founder of Troy)|​]] Assaracus[*][[Assaracus (son of Tros in Greek mythology)|​]]
Modifică date / text

Ganymede (în greaca veche: Γανυμήδης, Ganymēdēs) este un semizeu din mitologia greacă. Era fiul regelui Tros^{⁠(en)[traduceți]} din Dardania (de la care provine denumirea cetății legendare Troia) și al reginei Callirrhoe.^[3] Frații lui erau Ilus^{⁠(en)[traduceți]} și Assaracus^{⁠(en)[traduceți]}.

Ganymede (descris de Homer ca fiind „cel mai frumos dintre muritori”^[4]) a fost răpit de Zeus, care luase înfățișarea unui vultur, și dus în Olimp, devenind astfel nemuritor.^[5] Acolo, printre altele, a devenit paharnicul zeilor olimpieni, alături de Hebe, turnându-le acestora în cupe ambrozie și nectarul divin.^[6]

Mitul lui Ganymede a fost un model pentru obiceiul pederastiei, o relație erotică acceptată tacit în societatea greacă antică. Totuși, potrivit lui Platon, Socrate nega faptul că tânărul chipeș ar fi fost iubitul carnal al tatălui zeilor, propunând în schimb o interpretare spirituală: lui Zeus i-ar fi plăcut doar mintea și sufletul băiatului, nu corpul acestuia.^[7][8] Platon justifica aspectul pederastic al acestui mit atribuindu-i o origine cretană și plasând răpirea lui Ganymede pe Muntele Ida^{⁠(en)[traduceți]}. Teoria lui era o critică a obiceiurilor cretanilor, acuzându-i pe aceștia că au inventat mitul lui Zeus și Ganymede pentru a justifica comportamentul lor.^[9]

Un corp ceresc, satelit al planetei Jupiter, a primit numele lui Ganymede; este cel mai mare satelit din Sistemul solar. A fost descoperit la 7 ianuarie 1610 de Galileo Galilei, care l-a observat prin luneta astronomică inventată de el.

Reflectare în artele plastice

Mitul lui Ganymede a fost adesea sursă de inspirație pentru artiști, atât în antichitate cât și în perioada renașterii. Printre cele mai remarcabile picturi și sculpturi inspirate de acest mit se numără cele realizate de Michelangelo, Benvenuto Cellini, Correggio, Rembrandt, Rubens etc.

• 
  Basorelief roman: Zeus sub formă de vultur și Ganymede
• 
  Michelangelo: Ganymede, desen în creion (1532)
• 
  Rubens: Răpirea lui Ganymede, (1611)
• 
  Rembrandt: Răpirea lui Ganymede, (1635)
• 
  Eustache Le Sueur: Răpirea lui Ganymede, (1650)
• 
  Charles-Amédée-Philippe van Loo: Primirea lui Ganymede în Olimp (1768)
• 
  Ganymede, sculptură de José Álvarez Cubero (1804)

Note

Bibliografie

• N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003. ISBN 973-629-035-2
• Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005. ISBN 973-697-869-9

Lectură suplimentară

• Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
• Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992. ISBN 973-9004-09-2
• George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992. ISBN 973-9008-28-3
• Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, editura Vox, București, 2011. ISBN 978-973-1969-74-9

Vezi și

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ganymede (mitologie)

• Lista personajelor mitologice elene
• Mausoleul de la Igel