La vârsta de 13 ani, Petitjean și-a început studiile de artă la Ecole de dessin din Mâcon. Orașul i-a acordat o bursă pentru a continua la École des Beaux-Arts unde a studiat sub îndrumarea lui Alexandre Cabanel și a lui Pierre Puvis de Chavannes. Ulterior, el a fost influențat de Georges Seurat pe care l-a cunoscut la Paris în 1884.[7] După ce Seurat l-a încurajat să se alăture neoimpresionistilor, el a fost influențat și de Paul Signac și Camille Pissarro. A adoptat tehnica pointilistă până în 1894, când a început să o combine cu tușe mai ușoare. În 1910, a revenit la neo-impresionism cu o serie de acuarele decorative ce prezentau peisaje și oameni reliefate de pete largi rotunjite de culoare pură.[8]
Petitjean a expus la Salon des Indépendants în 1891 și ulterior la Le Brac de Bouteville împreună cu simboliștii și impresioniștii. A mai expus la Bruxelles în 1893 și 1898, la Berlin în 1898, la Weimar în 1903 și la Wiesbaden în 1921.[7][8]
Lucrări alese
Jeune femme assise (1892), ulei pe pânză, 73 x 60,5 cm, Musée des Beaux-Arts, Nancy.[9]
Le Pont Neuf (c. 1914), acuarelă și guașă pe hârtie, 250 x 190 cm, Metropolitan Museum of Art, New-York.[10]
Barque sur un étang (c.1912–1929), acuarelă pe hârtie, 30 x 48 cm, Musée Thyssen-Bornemisza, Madrid.[11]
La Danse du printemps (1911), ulei pe pânză, 54 x 105 cm, Musée des Ursulines, Mâcon.
Baigneuse (1921), ulei pe pânză, 55 x 38 cm, Musée d'Orsay, Paris.[9]
Note
^ abRKDartists, accesat în
^ abcdHippolyte Petitjean, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
Listă de artiști plastici postimpresioniști • •Avangarda artistică românească • •Grupări artistice •Secolul 20 în România •Modernism •Minimalism •Postmodernism •Structuralism