Inflație prin monedă

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.

Inflația prin monedă înseamnă emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii.

Aceasta atrage un surplus de cerere de mărfuri care duce la creșterea prețurilor. Mărirea prețurilor are loc nu prin simpla sporire a cantității de bani, ci prin creșterea cererii pe care aceasta o face posibilă. Inflația monetară este definită foarte clar prin ecuația schimbului a lui Fisher: MV = PT, unde:

  • M = Masa monetară
  • V = Viteza de circulație a monedei
  • P = Nivelul general al prețurilor
  • T = Volumul tranzacțiilor.

Astfel se poate vedea că dacă M (masa monetară) crește foarte mult se cauzează un dezechilibru major în ecuație care nu poate fi adus la normal decât prin creșterea lui P (nivelul general al prețurilor). Spunem aceasta deoarece:

- T (volumul tranzacțiilor) nu poate crește mai mult de nivelul maxim pe care i-l permite producția;

- V (viteza de circulație a banilor) nu este ușor de modificat deoarece sunt greu de modificat: gusturile; obiceiurile și preferințele consumatorilor.

Bibliografie

  • Michael F. Bryan, On the Origin and Evolution of the Word "Inflation" [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Shostak "Inflation is the debasement of money"[2]
  • Charles T. Hatch, ’’Inflationary Deception’’ http://mises.org/journals/scholar/hatch.pdf
  • Lew Rockwell, interview on ’’NOW with Bill Moyers’’ http://mises.org:88/Now Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Lew Rockwell, ’’War and Inflation” http://mises.org/story/3010 Arhivat în , la Wayback Machine.
 Acest articol din domeniul economiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!