Izbucul de la Cotețul Dobreștilor

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Izbucul de la Cotețul Dobreștilor
Geografie
Localizarecomuna Gârda de Sus, județul Alba
Lungime407 m.
Adâncime- 67 m
Altitudine762 m.d.M.[1]
GeologieCalcar
Număr de intrări1
Alte informații
Peșteră activă
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Izbucul de la Cotețul Dobreștilor este situat pe teritoriul comunei Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului.

Izbucul

Este locul unde apele subterane din pachetele de roci solubile apar la suprafață sub forma unui izvor puternic. În multe cazuri în spatele acestor izbucuri se află peșteri de mărimi variabile, total sau parțial inundate. Un caz aparte este izbucul intermitent la care perioadele de curgere alternează cu perioade de pauză. Acest fenomen se explică prin prezența unui bazin de acumulare a apei din baza caruia pleacă o galerie de ieșire a apei la suprafață în formă de U întors. Când nivelul apei trece de nivelul superior al galeriei de evacuare, prin sifonare se golește întreaga încăpere. Urmează o pauză necesară umplerii camerei cu apă și fenomenul se repetă.

Localizare

Din centrul comunei Gârda de Sus se merge pe malul stâng al Gârdei Seci, circa cinci sute de metri, până la confluența cu Valea Ordâncușa. Traversând apa Ordâncușei peste un mic pod de piatră la 500 m găsim Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, punct de ieșire la lumină al apelor subterane care drenează Platoul Ocoale și care, în decursul timpului, a săpat marile goluri subterane ale Ghețarului de la Scărișoara, ale Peșterii Pojarul Poliței și ale Avenului din Șesuri.

Descriere

Intrarea Peșterii de la Cotețul Dobreștilor este o arcadă de vreo opt metri lățime și vreo patru înălțime, la baza unui perete înalt de calcar. Locul este ușor de găsit dupa șuvoiul de apă ce se prăvalește peste bolovanii, pentru a se revarsă în Gârda Seacă pe sub un pod aflat pe drumul forestier. La câțiva metri de la intrare se găsește un lac de sifon explorat prin intermediul mai multor scafandrii autonomi pe o lungime de 294 de metri și o adâncime de 67 de metri. Lungimea totală a peșterii este de 407 metri, dintre care 294 sunt submerși.

Condiții de vizitare

Izbucul poate fi văzut fără probleme, însă peștera inundată prin care vine apa poate fi parcursă doar de speologi antrenați și echipați cu aparatură de scufundare autonomă.

Note

  1. ^ speologie.ro. „Izbucul Cotețul Dobreștilor”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
  • Marcian Bleahu - Cuceritorii intunericului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
  • Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul peșterilor din România - Consiliul National de Educație Fizica si Sport, București, 1976
  • Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
  • Federația Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrală de Speologie Sportivă - colecția Buletinului speologic informativ
  • colecția revistei Speotelex

Vezi și

Legături externe

  • ro Pestera Coiba Mica fotografii
  • ResponsibleCulturalImmersionRomania Arhivat în , la Wayback Machine.
  • ro Ghid turistic Muntii Apuseni
  • ro Pestera Coiba Mica
  • Foto


v  d  m
Rezervații naturale în județul Alba
Tip botanic Rezervaţia naturală Cheile Ordâncușei
Tip botanic și geologic
Tip geologic
Tip geologic și geomorfologic
Tip geologic și peisagistic
Tip mixt
Tip paleontologic
Tip speologic
1.Arii protejate declarate monumente ale naturii 2.Rezervații naturale incluse în Parcul Natural Apuseni
v  d  m
Munții Apuseni
Munți
Munţii Apuseni
Munţii Apuseni
Obiective turistice
Carpații României: Carpații Occidentali · Carpații Meridionali · Carpații Orientali

Munții Carpați: Vestici Interiori · Vestici Exteriori · Nord-Estici Interiori · Nord-Estici Exteriori · Estici Interiori · Estici Exteriori · Alpii Transilvani · Munții Apuseni · Sud-Vestici · Podișul Transilvaniei · Carpații Serbiei