Județul Arad

Arad

— Județ —

Județul Arad, împărțire administrativ teritorială

Stemă

Arad (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.36°N 21.8°E

SIRUTA

Atestare

1968

Reședință

Arad

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Arad[*]

Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]

(PNL)

- Prefect

Florentina Horgea (PSD)

Suprafață

- Total

7.754 km²

Altitudine

1.486 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

410.143 locuitori

- Densitate

52,9 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

Indicativ autovehicule

Locul după populație

Prezență online

Pagina Consiliului Județean Arad
OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Arad indicat

Modifică date / text

Județul Arad (în maghiară Arad Megye, în germană Kreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Populația

Județul Arad - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.^[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.^{[necesită citare]}

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:^[1]

Români: 84,72%
Maghiari: 10,45%
Țigani/Romi: 1,94%
Slovaci: 1,18%
Germani: 0,87%
Ucraineni: 0,29%
Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011) Arhivat în 23 iunie 2013, la Wayback Machine.:

Români : 343.163 persoane (83,9%)
Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
Germani : 2.956 persoane (0,8%)
Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
Sârbi: 875 persoane (0,2%)
Bulgari: 557 persoane (0,1%)
Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
Nedeclarați: 0,2% [1] Arhivat în 23 iunie 2013, la Wayback Machine.

Geografie

Articol principal: Geografia județului Arad.

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

la nord cu județul Bihor,
la est cu județele Alba și Hunedoara,
la sud cu județul Timiș, și
la vest cu județele Csongrád și Békés din Ungaria.

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate

Parcul Natural Lunca Mureșului
Rezervația naturală Prundul Mare
Rezervația naturală Runcu Groși

Rețeaua hidrografică

Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
- Canale: Morilor, Matca.
Crișul Negru cu afluentul său Teuz
Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	17
	Uniunea Salvați România	5
	Platforma Social-Liberal Creștină	3
	Partidul PRO România	3
	Partidul Mișcarea Populară	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2

Diviziuni administrative

Vezi și: Regiunea de dezvoltare Vest.

Metropola Arad – Timișoara

Vezi și: Regiunea de dezvoltare Vest.

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Arad – Timișoara, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.^[3]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.^[4]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București –Budapesta –Belgrad.^[5]

Localități

Articol principal: Listă de localități din județul Arad.

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Arad	municipiu reședință de județ	159.074
	Chișineu-Criș	oraș	7.987
	Curtici	oraș	7.453
	Ineu	oraș	9.260
	Lipova	oraș	10.313
	Nădlac	oraș	7.398
	Pecica	oraș	12.762
	Pâncota	oraș	6.946
	Sebiș	oraș	5.979
	Sântana	oraș	11.428
Comune
	Almaș	comună	2.532
	Apateu	comună	3.176
	Archiș	comună	1.515
	Bata	comună	1.088
	Beliu	comună	3.057
	Birchiș	comună	1.854
	Bocsig	comună	3.231
	Brazii	comună	1.155
	Buteni	comună	3.403
	Bârsa	comună	1.791
	Bârzava	comună	2.707
	Cermei	comună	2.722
	Chisindia	comună	1.340
	Conop	comună	2.258
	Covăsânț	comună	2.573
	Craiva	comună	2.880
	Cărand	comună	1.036
	Dezna	comună	1.198
	Dieci	comună	1.490
	Dorobanți	comună	1.635
	Felnac	comună	2.931
	Frumușeni	comună	2.543
	Fântânele	comună	3.090
	Ghioroc	comună	3.790
	Grăniceri	comună	2.254
	Gurahonț	comună	3.973
	Hălmagiu	comună	2.852
	Hălmăgel	comună	1.305
	Hășmaș	comună	1.300
	Ignești	comună	679
	Iratoșu	comună	2.395
	Livada	comună	2.960
	Macea	comună	5.762
	Mișca	comună	3.733
	Moneasa	comună	864
	Olari	comună	1.937
	Peregu Mare	comună	1.625
	Petriș	comună	1.525
	Pilu	comună	2.060
	Pleșcuța	comună	1.219
	Păuliș	comună	4.120
	Secusigiu	comună	5.509
	Seleuș	comună	3.044
	Semlac	comună	3.667
	Sintea Mare	comună	3.742
	Socodor	comună	2.367
	Săvârșin	comună	2.890
	Tauț	comună	1.779
	Târnova	comună	5.935
	Ususău	comună	1.392
	Vinga	comună	6.150
	Vladimirescu	comună	10.710
	Vârfurile	comună	2.715
	Vărădia de Mureș	comună	1.755
	Zerind	comună	1.320
	Zimandu Nou	comună	4.657
	Zăbrani	comună	4.251
	Zădăreni	comună	2.495
	Zărand	comună	2.677
	Șagu	comună	3.776
	Șeitin	comună	2.936
	Șepreuș	comună	2.481
	Șicula	comună	4.301
	Șilindia	comună	904
	Șimand	comună	3.982
	Șiria	comună	8.103
	Șiștarovăț	comună	358
	Șofronea	comună	2.575

Economie

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

Industria alimentară
Industria textilă
Industria de componente și accesorii auto
Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Turism

Monumente istorice

Principalele destinații turistice sunt:

Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
Cetatea de piatră Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
Cetatea Agriș ( 1400 )
Cetatea Deznei
Cetatea Ineului
Cetatea Șoimoș din Lipova
Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Casa Waldstein din Sebiș
Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit în stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
Castelul Brazi, construit în stil neoclasic( 1800 )
Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
Castelul din Buteni
Castelul Csernovics din Șimand
Castelul Dietrich-Sukowski din Pâncota
Castelul din Gurahonț
Castelul Keszony din Curtici (1769)
Castelul Kover-Appel din Fântânele
Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
Castelul Curtici ( 1769 )
Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
Castelul Mocioni-Teleki din Căpâlnaș
Castelul Purgly din Șofronea (1889)
Castelul Salbek din Petriș
Castelul Săvârșin (1870)- domeniu regal
Castelul Șiria ( secXVII ), construit în stil baroc - Galșa din Șiria
Castelul Solymosy din Mocrea
Castelul din Șepreuș
Monumentul ostașilor români - Arad
Monumentul eroilor - Păuliș

Festivaluri

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase

Mănăstirea Hodoș - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche așezare monastică din țara noastră, cu viața monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise și alte piese muzeistice
Mănăstirea Bezdin (1334)
Biserica sârbească Arad (1698), construită în stil baroc
Mănăstirea franciscană din Radna (1756)
Mănăstirea Sf. Simion (1760-1762) - Arad Gai
Biserici de lemn - Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.
Biserica Română Unită din Arad

Etnografie

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note

^ ^a ^b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la 12 ianuarie 2021. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la 9 septembrie 2018. Accesat în 9 septembrie 2018.
^ Arhiva (3 august 2016). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în 5 septembrie 2023. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.

Surse

Direcția Județeană de Statistică - ARAD Arhivat în 28 ianuarie 2006, la Wayback Machine.

Bibliografie suplimentară

Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Vezi și

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arad

Consiliul județean Arad
Prefectura Județului Arad
Centrul Zonal Ecologic Arad
Codurile poștale ale localităților din județul Arad
Aradul, județul al cărui nume provine de la Cavalerul Orod, 11 ianuarie 2013, Untaru Claudia, Adevărul
FOTO Mall-urile și gunoaiele iau locul fabricilor care altădată ofereau zeci de mii de locuri de muncă, 22 martie 2013, Untaru Claudia, Adevărul
Harta Turistica a județului Arad