Lista regilor longobarzi

Coroana de fier a regilor longobarzi.

Regii longobarzilor (reges Langobardorum) (singular, rex Langobardorum) au condus tribul germanic al longobarzilor de la începutul secolului al VI-lea până la pierderea identității longobarde în secolele al IX-lea și al X-lea. După anul 568, regii longobarzi au început să se autointituleze uneori ca regi ai Italiei (rex totius Italiae). După 774, titlul le-a fost preluat de către franci, ca urmare a cuceririi regatului de către Carol cel Mare, care a devenit rege al francilor și longobarzilor, creând astfel o uniune personală. Coroana de fier a regilor longobarzi (Corona Ferrea) a fost utilizată pentru încoronarea regilor longobarzi și a regilor Italiei vreme de secole.

Sursele primare pentru regii longobarzi anterior cuceririi francilor sunt cronica anonimă din secolul al VII-lea intitulată Origo Gentis Langobardorum și scrierea lui Paul Diaconul, Historia Langobardorum, din secolul al VIII-lea. Regii cei mai timpurii (așa-numiții pre-Lethingi) enumerați în Origo sunt aproape sigur legendari. Ei ar fi domnit în perioada migrațiilor popoarelor. Primul conducător independent atestat de către tradiția longobardă a fost Tato.

Conducători timpurii

Conducători legendari

  • Sceafa sau Shava
  • Agelmund
  • Lamissio
  • Ybor și Agio, frați, împreună cu mama lor, Gambara, care a condus emigrația dinspre Scandinavia
  • Agilmund, fiul lui Agio
  • Laiamicho

Dinastia Lethingilor

Dinastia Gausiană

Regi longobarzi în Italia

Dinastia Gausiană

Regi non-dinastici

Dinastia bavareză

Rege non-dinastic

Harodingienii

Dinastia bavareză, restaurată

Dinastia de Benevento

Dinastia bavareză, restaurată

Regi non-dinastici

Dinastia carolingiană

Titlul de rex Langobardorum, devenit sinonim cu cel de rex Italiae, a mai durat multă vreme în Evul mediu. Vezi Regatul Italiei medievale.[1].

Vezi și

Note

  1. ^ „German Tribes org Lombard Kings”. GermanTribes.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Charles Oman, The Dark Ages 476-918, Londra, 1914.