Oratorie : Părțile discursului oratoric, Anxietatea vorbirii în public, Note, Vezi și Wikipedia

Oratorie

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Oratoria (în latină oratoria, „vorbire”) este arta de a vorbi convingător și frumos^[1], de a ține un discurs de către o persoană în fața unui grup de ascultători. În mod tradițional, oratoria este considerată parte a artei persuasiunii. Oratoria a fost dezvoltată în Roma Antică, Grecia Antică și America Latină. Gânditorii proeminenți din aceste țări au influențat evoluția artei oratorice. În prezent, sunt dezvoltate tehnologii, cum ar fi videoconferințe, prezentări multimedia și alte forme netradiționale.

Părțile discursului oratoric

Exordium

Prima parte a unui discurs, care urmărește câștigarea atenției și bunăvoința auditorului. Face apel la sensibilitatea și bunăvoința ascultătorilor.

Propozițiunea

Constă în formularea temei discursului în termeni scurți, preciși și clari. Poate căpăta și forma unei sentințe. Este o enunțare a temei.

Diviziunea

Constă în alăturarea părților mari ale discursului pentru ca auditoriul să poată urmări cu mai multă ușurință tema tratată.

Narațiunea

Este partea discursului în care oratorul dezvoltă tema și confirmă cele anunțate prin exordiu și prin propozițiune. După viziunea anticilor, narațiunea trebuie să aibă trei calități esențiale. Să fie concisă, clară și verosimilă.

Argumentația

Sau confirmarea probelor. Constituie partea discursului în care se probează tot ce s-a spus în propozițiune și s-a dezvoltat în narațiune.

Perorația

Are un caracter practic, de aceea, epilogul va fi conceput și rostit încât să solicite la maximum puterea de sinteză, de concentrare, a argumentelor și totodată să angajeze personalitatea oratorului, atât rațional cât și afectiv.^[2]

Anxietatea vorbirii în public

Frica de a vorbi în public este cunoscută sub numele de anxietate de a vorbi în public sau glosofobie.^[3] Anxietatea vorbirii în public are o serie de cauze, inclusiv diferențele individuale, noutatea, orientarea cognitivă și caracteristicile publicului.^[4]

Note

^ „dexonline”, Dexonline.ro, accesat în 10 mai 2019
^ „Etapele discursului in sustinerea unui caz”, gr8debaters, 29 noiembrie 2011, accesat în 10 mai 2019
^ Black, Rosemary (4 iunie 2018). „Glossophobia (Fear of Public Speaking): Are You Glossophobic?”. psycom.net. Accesat în 11 iulie 2019.
^ Ireland, Christopher (2020). „Apprehension felt towards delivering oral presentations: a case study of accountancy students”. Accounting Education. 29 (3): 305–320. doi:10.1080/09639284.2020.1737548.