Trecători secundare din munții României

Aceasta este o listă de Trecători secundare din munții României constituită din:

  • Pasuri care nu sunt parcurse de căi de comunicație terestre de utilitate publică sau privată deschise circulației publice.
  • Pasuri pentru care informațiile sunt verificabile dar sursele sunt insuficiente pentru a susține notabilitatea.

Carpații Orientali

Pasul Pohoniș

Articol principal: Pasul Pohoniș.

Pasul Pașcanu

Articol principal: Pasul Pașcanu.

Pasul Pleșa

Pasul Pleșa (47°38'6.15"N 25°50'19.89"E) este o trecătoare secundară din Carpații Orientali situată la 725 m altitudine care traversează Obcina Cacica[1] și leagă valea Humorului de Podișul Sucevei, respectiv satele sucevene Pleșa (Comuna Mănăstirea Humorului) și Solonețu Nou (Comuna Cacica).

Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Cheremecea (820 m altitudine, spre nord-vest) și Călugărița (805 m altitudine, spre sud-est)[2]

Drumul care traversează pasul este nemodernizat.[3]

Pasul Doamnei

Articol principal: Pasul Doamnei.

Pasul Ditrău

Pasul Ditrău ( 46°51'34.07"N 25°28'28.22"E)[4] este o trecătoare secundară situată la altitudinea de 780 m între Munții Gurghiu – aflați la vest și Munții Giurgeu – aflați la est, care leagă de-a lungul DN12 satele Ditrău, Comuna Ditrău, Harghita – aflat la sud și Estelnic, Comuna Sărmaș, Harghita - aflat la nord.[5] Trecătoarea, oferă acces peste interfluviul dintre văile Faier și Jolotca (Dealul Jolotca), situat la dreapta râului Mureș.[6]

Pasul Cărpineni

Articol principal: Pasul Cărpineni.

Pasul Delușor

Articol principal: Pasul Delușor.

Pasul Barcani

Pasul Barcani (sau Zagon[7]) ( 45°44'17.44"N 26° 7'0.68"E) este o trecătoare secundară (situată la altitudinea de 870 m[7]) în Munceii Întorsurii pe DN13E, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc pe sub vârful Călugărul[8], fiind situată între satele Zagon, Comuna Zagon, Covasna – aflat la nord și Barcani, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-vest.[9] Trecătoarea coboară la nord pe , valea râului Zagon, iar la sud pe cea a râului Barcani.

Pasul Hămaș

Pasul Hămaș[7][10] (Hammaș cf.[9], Hagău cf.[8]) ( 45°45'48.74"N 26° 1'8.66"E) este o trecătoare secundară cu altitudinea de 720 m (727 m cf.[10]) situată în Munceii Întorsurii pe DJ121A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc[8], fiind situată între satele Valea Mare, Comuna Valea Mare, Covasna – aflat la nord-vest și Sărămaș, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-est.[9] Trecătoarea coboară la nord pe valea râului Valea Mare iar la sud pe cea a Lădăuțiului Mare.

Viaduct peste DN10, în Teliu

Pasul Predeluș (Munții Întorsurii)

Pasul Predeluș din Munceii Întorsurii cunoscut și sub numele de Pasul Teliu ( 45°40'29.43"N 25°58'6.12"E), este o trecătoare secundară situată pe DN10 („Drumul Teliului”[8]) la altitudinea de 840 m, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situat între satul Teliu, Comuna Teliu, Brașov – aflat la est și satul Brădet care aparține de orașul Întorsura Buzăului, Covasna[8] - aflat la vest.[9]

Pasul Zizin

Pasul Zizin[7] (sau Dălghiu[10]) ( 45°34'28.90"N 25°54'13.03"E) este o trecătoare secundară situată pe DJ 103A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situată între satele Zizin, Comuna Tărlungeni, Brașov – aflat la est și Vama Buzăului, Comuna Vama Buzăului, Brașov[8] - aflat la vest. Trecătoarea este localizată între Munceii Întorsurii – localizați la nord și Munții Ciucaș – localizați la sud și, se află pe cumpăna apelor dintre văile Zizinului sitată la vest și cea a Dălghiului situată la est.[11]

Pasul Tabla Buții

Articol principal: Pasul Tabla Buții.

Carpații Meridionali

Pasul Jina

Sectorul de drum Jina-Șugag (aflat în lucru în septembrie 2011)
Această pagină (secțiune) necesită o verificare.
De verificat: realitatea identificării sale ca și pas montan, deoarece în hărțile uzuale nu este figurat ca și trecătoare, fiind trecut doar drumul care suie și coboară peste Coasta Jinei
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.

Pasul Jina este o trecătoare secundară în Carpații Meridionali care realizează o legătură suplimentară la Dobra (județul Alba), dintre DN67C (Transalpina) și Sibiu, prin intermediul DJ106E, peste Coasta Jinei. Altitudinea acestuia este de 984 m, pasul aflându-se în vecinătatea localității Jina din județul Sibiu.

Carpații Occidentali

Referințe

  1. ^ Subcap. Potențialul turistic – Cap. Turism – Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987
  2. ^ Obcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2014.05.16
  3. ^ Planșa 12, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  4. ^ Google Earth
  5. ^ Planșa 46, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  6. ^ Marcu, Oliviu & Ratz, Zoltan; Munții Giurgeu – Harta Turistică; București; 1974
  7. ^ a b c d en Morphoclimatic significance of the intr-montane position of Întorsura Buzăului depression, Marioara Costea, Acta Oecologica Carpatica III, "Lucian Blaga" University of Sibiu, Faculty of Sciences, Department of Ecology and Environment Protection, Sibiu, 2010, p. 3 accesat 2014.05.28
  8. ^ a b c d e f Depresiunea Întorsura Buzăului. Așezarea geografică., Potcovaru Radu(Prof.), Lucrare de grad didactic I, 2008, p. 3
  9. ^ a b c d Planșa 47, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  10. ^ a b c en Aspects Regarding the Origin and the Evolution of the Population and Settlements in the Întorsura Buzăului Depression, A. Niță, Geographia - Studia Universitas Babeș-Bolyai anul LX 2/2010, p. 100, accesat 2014.05.28
  11. ^ Planșa 61, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier

Bibliografie

  • ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0

Legături externe

  • Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000


v  d  m
Trecători din munții României
Carpații Orientali
Aranioș · Balaj · Barcani (Zagon) · Bogata · Boncuța · Botiza (Didi) · Bratocea · Bucin · Bursucăriei · Buzău · Calonda · Cașin · Cavnic (Rotunda) · Cărpineni · Cărpiniș · Cârlibaba (Bobeica) · Chiozrez · Ciumârna (Palma) · Creanga · Curmătura Boului (Trei Movile) · Delușor · Ditrău · Doamnei · Dracului · Fertău · Ghimeș · Ghimeș-Palanca · Grădinița · Gutâi (Paltinu) · Hanului · Hatod · Hămaș · Hoghimaș (Ceapa) · Huta (Cireșului) · Ilia (Dămuc) · Iuteș · Izvor · Izvoru Mureșului (Greci) · Lăpușna · Liban (Șicaș) · Merești · Mestecăniș · Moinești · Mușat (Ojdula) · Neteda (Strâmbului) · Nicovala · Oituz · Pașcanu · Păltiniș · Pângărați (Bicaz) · Perșani (Vlădeni) · Petru Vodă · Piatra Roșie · Pleșa · Pohoniș · Poiana Mărului (Bucovina) · Poiana Mărului (Perșani) · Predeluș (Munții Baiului) · Predeluș (Munții Întorsurii) · Prislop (Maramureș) · Racoș · Rarău · Răchitiș · Rotunda (Rodna) · Soveja (Coasa) · Stânișoara · Strâmba · Șetref · Șinca (Șercaia) · Tabla Buții (Tătarilor) · Tarcău · Tarnița · Tihuța (Bârgău) · Trecătoarea Oltului (Covacipeter) · Tulgheș (Prisăcani) · Turia · Țechend (Cekend) · Țengheler · Uz · Vadaș · Vâlcele · Vetea · Vlăhița (Tolvajos) · Zizin (Dălghiu) ·
Carpații Meridionali
Curmătura Oltețului · Curmătura Posadei · Curmătura Vidruței · Dealu Babii · Giuvala (Bran) · Godeanu · Groapa Seacă (Lotru) · Jina · Jiu-Cerna (Oslea) · Lainici (Surduc) · Merișor (Bănița) · Păduchiosul · Poiana Mărului (Țara Bârsei) · Predeal · Predeluș · Tărtărău · Tunelul Capra–Bâlea Lac („Pasul” Bâlea) · Turnu Roșu · Urdele · Vâlcan ·
Carpații Occidentali
Buceș · Bucium · Ciucea · Coșevița · Criștior · Dealul Mare · Osteana · Plopiș · Poarta de Fier a Transilvaniei · Poarta Meseșului · Poarta Orientală (Domașnea) · Porțile de Fier · Prislop (Semenic) · Sloboda · Ursoaia · Vălișoara · Vârfurile · Vârtop ·
Munții Măcin
Geografia militară a României · Trecători extracarpatice din România