Valea Cepelor
Valea Cepelor
| ||
 | ||
  | ||
| Poziția |  Județul Alba  Județul Bihor  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Câmpeni | |
| Coordonate | 46°26′45″N 22°42′54″E () / 46.44583°N 22.71500°E[1] | |
| Suprafață | 761 ha | |
| Bioregiune | Alpină | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod Natura 2000 | ROSCI0260 | |
Modifică date / text  | ||
Valea Cepelor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Bihor[2].
Localizare
Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Alba (pe teritoriul comunelor Arieșeni și Avram Iancu)[3], în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet[4].
Descriere
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 761 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiunea alpină a Munților Bihorului; ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane[7] și protejază o mare diversitate floristică și faună rară.
La baza desemnării sitului se află două specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[9] și tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte (Campanula serrata) și iarba-gâtului (Tozzia carpathica).
Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș (Adenostyles alliariae), crestată (Aposeris foetida), arnică (Arnica montana), coada-șoricelului (Achillea distans), susai de munte (Cicerbita alpina), gălbenuș (Crepis viscidula), gâscarița-lui-Haller (Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), garofiță (Dianthus barbatus ssp. compactus), ghințura punctată (Gentiana punctata), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), anghinarea oilor (Hypochoeris uniflora), chimionul țapului (Laserpitium krapfii), brioală (Ligusticum mutellina), iarba-iepurelui (Phleum alpinum ssp. alpinum), timoftică (Phleum alpinum ssp. alpinum), orhidee (Pseudorchis albida), rujă (Rhodiola rosea), sămânța-soarelui (Silene pusilla), ochii-șoricelului (Saxifraga stellaris), mușcata dracului (Knautia longifolia), unghia-păsării (Viola declinata), păiuș (Festuca nigrescens și Festuca airoides)[10].
Căi de acces
- Drumul național DN75 pe ruta: Turda - Sălciua de Jos - Lupșa - Câmpeni - Vadu Moților - Albac - Gârda de Sus - Păntești.
Monumente și atracții turistice
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Înălțarea Domnului" din Arieșeni, construcție 1791, monument istoric.
- Ansamblul "Casa lui Avram Iancu" din Incești, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Parcul Natural Apuseni și rezervațiile naturale Cheile Gârdișoarei (15 ha), Peștera Ghețarul de la Vârtop (1 ha), Cascada Vârciorog, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare.
Legături externe
- Info Natura 2000 - Situl Valea Cepelor Arhivat în , la Wayback Machine., dev.adworks.ro
- Regia Națională a Pădurilor Rosilva - Aria protejata Valea Cepelor, alba.rosilva.ro
Reportaj
- Ecologistii blocheaza un proiect turistic in Arieseni Arhivat în , la Wayback Machine., romanialibera.ro
Videoreportaj
Valea Cepelor - Sit de importanță comunitară
Vezi și
Note
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Valea Cepelor (coordonate); accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Valea Cepelor Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Valea Cepelor (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Valea Cepelor - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 28 noiembrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 29 noiembrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Valea Cepelor (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 noiembrie 2013
