Apoldu de Sus, Sibiu
| Apoldu de Sus | |
| Großpold | |
| — sat — | |
 | |
  Apoldu de Sus Apoldu de Sus (România) | |
| Coordonate: 45°51′2″N 23°49′40″E ({{PAGENAME}}) / 45.85056°N 23.82778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Sibiu |
| Oraș |  Miercurea Sibiului |
| SIRUTA | 144946 |
| Prima atestare | 1272 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.290 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 557151 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Apoldu de Sus, mai demult Apoldul de Sus, Apoldu Mare, Polda Mare (în dialectul săsesc Griszpult, Pult, Everstpold, în germană Großpold,[1] Gross-Pold, Grosspolden, Gross-Apolden, Oberpold, în maghiară Nagyapold) este un sat ce aparține orașului Miercurea Sibiului din județul Sibiu, Transilvania, România.
Așezare
Localitatea Apoldu de Sus este situată pe cursul superior al râului Apold, în partea vestică a județului Sibiu, în Podișul Secașelor, la o altitudine de 367 m, pe DN1, Săcel - Apoldu de Sus - Miercurea Sibiului.
Scurt istoric
Prima atestare documentară datează din anul 1272, Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc însă dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel în hotarul satului s-au descoperit o brățară de aur hallsttatiană, un topor de amfibolit, 10 monede de argint, o drahmă din Dyrrhachium și ceramică dacică. În locul numit "Gorgan Luncă" s-au descoperit o fibulă și fragmente ceramice și tegulare romane. În partea de nord a satului, în locul numit "Curtea Velii", lângă valea Apoldului se află o villa rustica formată din patru corpuri: o casă de locuit, o anexă gospodărescă, un hambar pentru cereale și un edificiu al unui mic templu. A doua villa rustica se află în locul "Levejoare", formată dintr-o locuință și o anexă agricolă, complexul fiind distrus odată cu invazia carpică din secolul al III-lea, acesta fiind reamenajat în secolul al IV-lea. Pe malul stâng al văii Apoldului se află o așezare daco-romană, iar în partea de sud a satului, pe malul pârâului Barschof s-au descoperit fragmente ceramice de tip Ciugud, cu fragmente de căldări de lut din secolele XI-XIl.
În secolul al XIII-lea, aici se ridică o biserică romanică înconjurată de o curtină ovală și un turn mic de poartă. În secolul al XVI-lea dar și în secolul al XVIII-lea fortificația este amplificată cu mai multe turnuri din care unul octogonal. Clădirea bisericii romanice își încheie existența la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1867 se demolează și fortificația pe laturile de sud și vest, iar în anul 1881 se prăbușește și turnul octogonal.[2]
Apoldu de Sus a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.
În anul 1734, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană.
Deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration. Aceștia s-au stabilit în trei sate din apropiere de Sibiu: Neppendorf (Turnișor, azi cartier al Sibiului), Großau (Cristian, Sibiu) și Großpold (Apoldu de Sus, Sibiu), și sunt cunoscuți sub denunirea de Landler, iar așezarea lor în aceasă zonă ca Landlersiedlung.
Economie
Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea fânețelor si viticultura.
Atracții turistice
- Biserica Ortodoxă
- Biserica Evanghelică
- Muzeu tradițional „La vecinii mei din Apoldu de Sus” (Bei meinen Nachbarn in Grosspold) [1]
Personalități
- Andreas Rieger (1839-1918), industriaș
- Hans Liebhardt (1934-2017), jurnalist și scriitor
- Martin Bottesch (n. 1953), matematician și istoric, fost președinte al Consiliului Județean Sibiu
Galerie de imagini
-
Apoldul de Sus -
Apoldu de Sus
(Biserica Evanghelică-Lutherană) -
Apoldu de Sus
(Biserica Evanghelică-Lutherană) -
Apoldu de Sus
(Biserica Evanghelică-Lutherană) -
Apoldu de Sus
(Biserica Evanghelică-Lutherană) -
Apoldu de Sus
(Biserica Evanghelică-Lutherană) -
Apoldu de Sus
(monument dedicat eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial) -
Apoldu de Sus
(monument dedicat eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial) -
Apoldu de Sus
(monument dedicat eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial) -
Apoldu de Sus
(școala)
Imagini, octombrie 2008
Note
Bibliografie
- Badea, L.; Caloianu, N.; Dragu, Ghe. Județul Sibiu, București: Ed. Academiei RSR, 1976
- Moise, I. Județul Sibiu: Monografie, București: Ed. Sport Turism, 1981
- Popa, Dumitru. Villae, vici, pagi: Așezările rurale din Dacia romană intracarpatică, București: Ed. Economică, 2002, ISBN 973-590-706-2
- Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu: Ed. Economică, 2003, ISBN 973-590-856-5
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Apoldu de Sus la Wikimedia Commons
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://www.siebenbuerger.de/ortschaften/grosspold/informationen/
- https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/kultur/24316-monographie-grosspolds-in-rumaenischer.html
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||
