Copăcel, Brașov

Coordonate: 45°44′45″N 24°59′42″E ({{PAGENAME}}) / 45.74583°N 24.99500°E
Copăcel
Kopacsel
— sat —
Biserica Buna Vestire din Copăcel (monument istoric)
Copăcel Copăcel (România) Localizarea satului pe harta României
Copăcel Copăcel (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Hârseni

SIRUTA	41131
Atestare documentară	^[1]

Altitudine^[3]	520 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	644 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507090
Prefix telefonic	+40 x68 ^[2]

Prezență online

Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Copăcel, Brașov

Copăcel (în maghiară: Kopacsel) este un sat în comuna Hârseni din județul Brașov, Transilvania, România.

Lăcașuri de cult

Biserica română unită „Buna Vestire”, datând din 1726, este un monument reprezentativ pentru iradierea artei brâncovenești în Transilvania. Are un plan dreptunghiular, turn-clopotniță (adăugat în 1797), ancadramente brâncovenești și pictură sub var.

Istorie

În anul 1733, când în Ardeal a fost organizată o conscripțiune^[4], la cererea episcopului greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească^[5] Copăcel erau recenzate 55 de familii, cu alte cuvinte vreo 275 de persoane. În localitatea făgărașană Copăcel (cu denumirea cu ortografie maghiară: Kopacsel) funcționau 4 preoți greco-catolici: Sztréza (Streza), Rád (Radu), Iuon (Ion) și Mány (Maniu ?). La Copăcel, în acel an 1733, exista o biserică.^[6]^[7] Denumirea localității (Kopacsel), precum și numele preoților erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, îndeosebi maghiari.^[8]

Personalități

Vasile Suciu (1873-1935), arhiepiscop de Făgăraș și Alba Iulia, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Valer Comșa (1877 - 1922), preot unit la Copăcel. Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național Român, la 1 decembrie 1918.

Imagini

Intrarea în localitate
Monumentul eroilor
Muzeul sătesc „Matei Mânea”
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime”

Note

^ Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2002, pg. 485
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth
^ Un recensământ
^ Locus valachicus
^ Desigur, biserica „Buna Vestire”, edificată cu 7 ani mai înainte, în anul 1726
^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1758), p. 410.
^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1758), p. 303.

Bibliografie

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1758), Tipografia Seminariului arhidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], 1900.

Legături externe

Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926.
Pagina de Facebook a Satului Copacel

v • d • m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului

Municipii și orașe	Avrig • Victoria• Făgăraș

Comune (aldin) și sate	Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v • d • m Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul I de Graniță de la Orlat

Compania I-a	Almașu Mic • Almașu Sec • Bârcea Mică • Bretelin • Căoi • Cârjiți • Cozia • Cristur • Hășdat • Mănerău • Peștișu Mic • Răcăștia • Vețel	Dispunerea în teritoriu a companiilor

Compania a II-a	Cârnești • Clopotiva • Fărcădin • Hațeg • Peștișu Mare • Silvașu de Jos • Silvașu de Sus • Totești • Zeicani

Compania a III-a	Băiești • Baru Mare • Galați • Coroiești • Livadia • Paroș • Râu Alb • Săcel • Sălașu de Sus • Zăvoi (fost Mățești)

Compania a IV-a	Cugir • Băcia • Hărău • Spini

Compania a V-a	Jina

Compania a VI-a	Orlat • Veștem

Compania a VII-a	Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Scoreiu

Compania a VIII-a	Drăguș • Olteț (fost Beșimbac) • Ucea de Jos · Ucea de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Arpașu de Jos • Arpașu de Sus

Compania a IX-a	Breaza • Dejani • Dridif • Gura Văii • Lisa • Ludișor • Pojorta • Recea • Voila • Voivodenii Mari • Voivodenii Mici

Compania a X-a	Berivoii Mari • Berivoii Mici • Copăcel • Hârseni • Hurez • Iași • Mărgineni • Râușor • Săsciori • Săvăstreni • Sebeș

Compania a XI-a	Bucium • Ohaba • Șinca Veche • Vad

Compania a XII-a	Dumbrăvița (fost Țânțari) • Tohanu Vechi

Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.