Veștem, Sibiu

Veștem
—  sat  —

Veștem se află în România
Veștem
Veștem
Veștem (România)
Localizarea satului pe harta României
Veștem se află în Județul Sibiu
Veștem
Veștem
Veștem (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°43′4″N 24°14′19″E ({{PAGENAME}}) / 45.71778°N 24.23861°E

Țară România
Județ Sibiu
Comună Șelimbăr

SIRUTA143593
Atestare documentară1468[1]

Altitudine[3]380 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.479 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557263
Prefix telefonic+40 x69 [2]

Prezență online

Veștem în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Veștem în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Veștem în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Amplasare zonală
Amplasare zonală
Amplasare zonală
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Veștem, (în dialectul săsesc Vestn, în germană Westen, alternativ Westendorf, în trad. "Satul de la Vest", în maghiară Vesztény, Vejtény), este un sat în comuna Șelimbăr din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea centrală a județului, în Depresiunea Sibiu.

Istorie

A fost atestat în anul 1468, în „Socotelile Sibiului”, devenind apoi „pertinent” (aparținător) Scaunului Sibiu. În 26 octombrie Mihai Viteazu și-a stabilit tabăra la Veștem, în locul denumit și azi ,,Lacul Taberii". Tot acolo l-a primit, în 27 octombrie, pe Malaspina, trimisul lui Andrei Bathory, pentru a duce tratative de amânare a bătăliei - câteva zile - până la sosirea trupelor. Mihai acceptă amânarea bătăliei cu 24 de ore, așteptând și el o parte din tunuri și bagaje rămase în urmă la o zi de marș. Tot în tabăra de la Veștem Mihai primește și solia conducătorilor cetății Sibiului, de la care constată impasul în care se aflau sibienii, care se temeau atât de Mihai cât și de principele propriu.

În 1766 satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a VI-a de graniță a Regimentului 1 Grăniceresc Român alături de localitatea Orlat, până la 1 aprilie 1851.

Demografie

Până în anul 1948 a fost, alături de Bradu, Cașolț și Racovița, unul din puținele sate din plasa Sibiu cu majoritate greco-catolică.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.408 locuitori, dintre care 1.322 români, 64 țigani, 11 maghiari ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.348 greco-catolici, 40 ortodocși, 11 romano-catolici ș.a.[5]

Obiectiv memorial

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Troița este amplasată în centrul satului Veștem. Aceasta este dedicată memoriei eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul realizat din lemn, beton și marmură, având o înălțime de 5,5 m, este rodul inițiativei locotenent-colonelului Munteanu Alexandru, sprijinit de intelectualii și tinerii din Veștem. Pe fațada Troiței se află un înscris comemorativ: „Laudă și mulțumire lui Dumnezeu, Recunoștință și omagiu eroilor ce și-au jertfit viața pentru întregirea și apărarea hotarelor României“. Mai jos sunt înscrise numele a 14 eroi căzuți între 1914-1918 și a 10 eroi dispăruți în aceeași perioadă. Alături sunt înscrise numele a 6 eroi căzuți și 6 eroi dispăruți între 1941-1944.

Personalități

  • Aurel Moga (medic) (1903-1977), medic cardiolog, ministru al sănătății, membru titular al Academiei Române.
  • Anton Moisin (1944 - 2022), istoric, preot și pedagog.

Galerie imagini

  • Harta topografică la intrarea Oltului în defileu
    Harta topografică la intrarea Oltului în defileu
  • 1826 - Danga pentru vitele din Veştem
    1826 - Danga pentru vitele din Veştem
  • Prelucrare 3D
    Prelucrare 3D

Note

  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1141
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Google Earth 
  4. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 412.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, București 1938, p. 727.

Legături externe

  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul I de Graniță de la Orlat
Compania I-a
Dispunerea în teritoriu a companiilor
Dispunerea în teritoriu a companiilor
Compania a II-a
Compania a III-a
Compania a IV-a
CugirBăciaHărăuSpini
Compania a V-a
Compania a VI-a
OrlatVeștem
Compania a VII-a
Compania a VIII-a
Compania a IX-a
Compania a X-a
Compania a XI-a
Compania a XII-a
Dumbrăvița (fost Țânțari) • Tohanu Vechi
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească
Localități principale
AmnașAvrigBraduBungardCașolțCisnădieCristianDaiaGura RâuluiGușterițaHambaMohuNouPoplacaRășinariRâu SaduluiRoșiaRuscioriSăcădateSaduSibiuSlimnicȘelimbărȘura MareȘura MicăTurnișor • Veștem • Vurpăr
Scaunul filial al Tălmaciului
BoițaRacovițaSebeșu de JosSebeșu de SusTălmaciuTălmăcelTurnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.