Hălchiu, Brașov

Hălchiu
—  sat și reședință de comună  —

Hălchiu se află în România
Hălchiu
Hălchiu
Hălchiu (România)
Localizarea satului pe harta României
Hălchiu se află în Județul Brașov
Hălchiu
Hălchiu
Hălchiu (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°45′39″N 25°32′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.76083°N 25.54361°E

Țară România
Județ Brașov
Comună Hălchiu

SIRUTA41042

Altitudine[1]504 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.350 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507080

Prezență online

Hălchiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hălchiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hălchiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hălchiu, mai demult Heltie, Heltia (în dialectul săsesc Hältsdref, Haljtsdref, în germană Heldsdorf, Heldesdorf, Heltesdorf, maghiară Höltövény, Heltevény) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei.

Se află la 16 km de Brașov, 11 km de Codlea și 8 km de Feldioara, iar distanța dintre satul Hălchiu și Satu Nou este de 2 km.

Istoric

Tradiția plasează începuturile așezării undeva între alungarea Cavalerilor teutoni din zonă, în 1225, și marea invazie a tătarilor din 1241. Atunci, cavalerul Fulkun („Haldeboatski” în documente) împreună cu 10 familii s-au așezat pe aceste locuri și au primit cetatea Hălchiului de la regele Andrei al II-lea al Ungariei ca s-o apere. În timpul năvălirii tătare, cavalerul Fulkun moare. Nelăsând urmași, întreaga sa avere și „terra Zek” revine înapoi regelui.

Prima mențiune documentară a satului datează din 1377, când Brașovului și Țării Bârsei le sunt oferite privilegii regale. În perioada următoare, între Hălchiu și Feldioara sunt duse o serie de dispute teritoriale.

În 1421, în urma unei devastatoare invazii turcești, Hălchiul este scutit de impozit de către rege, pe 10 ani. Comuna suferă de alte pustiiri turcești în 1432 și în 1438.

Hălchiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Din perioada 1522-1526 datează altarul în stil gotic târziu al bisericii din sat. Lista cu plătitorii de impozite din 1526 arată că 80 de case plăteau impozitul întreg, iar 23 doar jumătate. 10 case erau nelocuite, iar câteva erau scutite de dări. Ca număr de locuitori, Hălchiul se situa pe locul al nouălea în Țara Bârsei, iar ca aport economic contribuia cu 5% din total. Pe 24 septembrie 1536 Hălchiul a fost amendat cu 20 florini pentru uciderea unor români („volachii”). Este prima mențiune documentară a unor români în această localitate. În 1542 Hălchiul s-a numărat printre primele așezări din Țara Bârsei care trece la credința evanghelică. Primul pastor evanghelic din Hălchiu a fost Valentinus Wingolf (Weingelt).

Pe 20 octombrie 1599 Mihai Viteazul intră în Hălchiu cu o armată de 25.000 oameni, incendiază așezarea și atacă cetatea în care se refugiaseră locuitorii, de șase ori fără succes. După o lună se reîntoarce fulgerător și cucerește cetatea după primul atac. După un an localitatea a fost arsă din nou de trupele lui Mihai Viteazul. În perioada următoare (1603-1604) foametea stăpânește așezarea, mulți hrănindu-se cu rădăcini și cadavre și, în lipsa animalelor, înjugându-se câte opt oameni la plug.

Între 1611 și 1613 Hălchiul face parte din zona independentă, stăpânită de judele brașovean Michael Weiss. Multele lupte și jafurile secuilor au pricinuit mari pagube așezării. Două incendii, în 1664 și 1688, distrug așezarea din temelii, fiind urmate de alte două incendieri, în 1691 și în 1694.

Între 1704 și 1711 Hălchiul este prins în mijlocul războiului curuților. Au loc jafuri, bătălii și răpiri. Ciuma din 1718-1719 a făcut 576 victime, întorcându-se ulterior în anii 1737 și 1786. În 1787 în sat este construit un spital de boli venerice, iar în 1791 biserica ortodoxă, cu ajutorul donațiilor importante din partea „grecilor” (probabil aromâni) Hagi Șandru cu soția Paraschiva și Constantin Steriu. În același timp își începe activtatea și școala românească din Hălchiu.

Un puternic cutremur produs pe 28 octombrie 1802 cauzează prăbușirea navei centrale a bisericii, turnul și corul cu altarul rămânând însă în picioare. În 1817 organistul Michael Roth incendiază așezarea, fiind distruse circa 270 de gospodării.

În timpul revoluției de la 1848-1849 cetățenii între 16 și 50 de ani ai Hălchiului au fost obligați să intre în garda națională. Au existat ciocniri armate cu secuii, așezarea suferind o serie de jafuri. Din această perioadă datează și steagul așezării. În 1849 a fost construită noua primărie.

1859 a adus un nou incendiu Hălchiului, fiind distruse 178 de clădiri.

Între 1880 și 1885 au fost pavate cu piatră principalele drumuri. În 1885 a fost înființat oficiul poștal local, iar în 1893 s-a deschis prima farmacie.

În 1908 o companie a montat un generator de tensiune lângă biserică. Până la Crăciunul anului 1909 au fost instalate primele lămpi stradale. În același an a fost construită și baia publică.

În 1911, Johann Götz a achiziționat primul aparat de sudură a metalelor din sud-estul Transilvaniei.

Între 1914 și 1918 se desfășoară Primul Război Mondial. Din Hălchiu au fost înrolați aproximativ 500 de oameni. În cursul ofensivei românești din august-octombrie 1916 și-au pierdut viața 12 români și 73 de sași.

Din 1926 este asigurată o legătură permanentă cu Brașovul, printr-o linie de autobuze.

În 1931 a fost ținut în Hălchiu un curs de agricultură, în limba germană, curs la care au participat profesorii universitari E. Romans, Fingerling din Leipzig și Münsinger din Stuttgart

Între 1939 și 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost înrolați peste 600 de oameni din Hălchiu. Numărul victimelor a fost de peste 230. În timpul săptămânilor ce au urmat evenimentului din 23 august 1944 sătenii au ascuns în casele lor peste 100 de soldați germani. Ultimul a plecat către Germania în 1946.

Pe 14 ianuarie 1945 306 femei și bărbați din sat au fost deportați în Uniunea Sovietică. Dintre aceștia au murit 47.

A urmat o masivă colonizare cu români din zonele Argeș și Bran.

Stemă

Pe un scut albastru se află cavalerul Fulkun, în haine roșii. În mâna stângă ține globul crucifer, iar în dreapta un sceptru/buzdugan.

Monumente

Galerie imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Hălchiu
    1826 - Danga pentru vitele din Hălchiu
  • Centrul satului cu biserica evanghelică și Primăria (monumente istorice)
    Centrul satului cu biserica evanghelică și Primăria (monumente istorice)
  • Casă, str. Laterală 569 (monument istoric)
    Casă, str. Laterală 569 (monument istoric)
  • Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
    Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
  • Altarul bisericii evanghelice
    Altarul bisericii evanghelice
  • Coronamentul amvonului
    Coronamentul amvonului
  • Interiorul bisericii-sală
    Interiorul bisericii-sală
  • Orga bisericii a fost construită de Johann Thois în anul 1808
    Orga bisericii a fost construită de Johann Thois în anul 1808
  • Fosta Cazarmă de Cavalerie, str. Noului nr. 196-197, construită în 1864
    Fosta Cazarmă de Cavalerie, str. Noului nr. 196-197, construită în 1864
  • Școala veche
    Școala veche
  • Cimitirul evanghelic
    Cimitirul evanghelic

Note

  1. ^ Google Earth 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hălchiu, Brașov

Legături externe

Portal icon Portal Țara Bârsei
  • ro Date despre Hălchiu
  • ro Despre Hălchiu Arhivat în , la Wayback Machine.
  • de Comuna Hălchiu
  • de Prezentare Hălchiu Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.

Vezi și


v  d  m
Localități care au aparținut de domeniul ordinului cavalerilor teutoni din Țara Bârsei, în perioada 1211-1225.
BodBrașovCodleaCristianCuciulataDopcaFeldioaraGhimbav • Hălchiu • HărmanMăierușPrejmerRâșnovRotbavSânpetruȘercaiaVeneția de JosVeneția de Sus

După O.Mittelstrass, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961.
v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească.
Târguri
Sate libere săsești
BodCristianGhimbav • Hălchiu • HărmanMăierușRotbavSânpetruVulcan
Domeniul Branului și
posesiuni ale Brașovului
Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului
Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința
Brașov (253.200 loc.)
Stema judeţului Braşov
Municipii

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Orașe

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.)

Comune

Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan

Sate
Sate din județul Brașov