Vulcan, Brașov

Vulcan
—  sat și reședință de comună  —
Vedere din centrul satului
Vedere din centrul satului
Stemă
Stemă
Vulcan se află în România
Vulcan
Vulcan
Vulcan (România)
Localizarea satului pe harta României
Vulcan se află în Județul Brașov
Vulcan
Vulcan
Vulcan (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°37′59″N 25°25′21″E ({{PAGENAME}}) / 45.63306°N 25.42250°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăVulcan

SIRUTA42405

Altitudine[2]600 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.841 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507270
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Vulcan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Vulcan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Vulcan în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vulcan, mai demult Vâlcândorf (în dialectul săsesc Wulkendref, în germană Wolkendorf, în maghiară Volkány, Szászvolkány) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Deține depozite minerale de cărbune și lignit.

Istoric

Biserica Ortodoxă din sat

În secolul XIII este menționat pentru prima dată Vulcanul, care a evoluat ulterior către o comunitate bine închegată, în ciuda năvălirilor, bătăliilor, epidemiilor, emigrărilor (1907 în SUA), victimelor de război, ori deportărilor (1945 în URSS). Următoarea mențiune datează din 1377. De la 42 de proprietari de pământuri în 1510 satul a continuat să aibă din ce în ce mai mulți locuitori.

Biserica în stil romanic datează din secolul XIII, de atunci păstrându-se doar fundațiile și intrarea. Distrusă în urmă năvălirilor turcești din 1421 și 1432 biserica a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521. În 1529 Petru Rareș intră în Țara Bârsei trecând și prin Vulcan. Pe aici trece și Mihai Viteazul, în 1599, când poposeștele cu armatele sale la Bran și Vulcan, iar în 1603, Radu Șerban. După distrugerea așezării în 1611, de către armatele lui Gabriel Bathory (supraviețuitori: 5-6 persoane, plus 300 refugiați în alte părți), Vulcanul a fost reconstruit din temelii. Refacerea cetății a început la 1632, iar a bisericii la 1665. Clopotnița a fost terminată în 1794 iar în 1808 vechea primărie. În 1833 a fost renovată cetatea.

Secolul XIX a adus o serie de facilități orașului: clădiri administrative, școli, mori, abatoare, fabrică de electricitate etc. În 1908 a fost construită rețeaua de apă. În 1928 a apărut primul săptămânal local.

În 2004, din Vulcan s-a desprins satul Holbav, acesta din urmă formând o nouă comună.

Demografie

În 1510 sunt menționați 42 de proprietari de pământ printre care și un român. În 1722 sunt consemnate 51 familii de sași și 7 de români, iar în 1814 749 sași (69.4%) și 330 români. Numărul acestora crește la 933 sași (59.6%), 538 români, și 96 alte etnii în 1890. Recensământul din 1930 consemnează 1.238 sași, 1.024 români, 317 alte etnii. După 1945 populația comunei a scăzut drastic, datorită condițiilor vitrege la care au fost supuși sașii, chiaburii și cei care nu doreau colectivizarea. În 2002 comuna (din care făcea parte și Holbavul) număra 5.640 de locuitori.

Turism

Biserica fortificată din sat cuprinde în plan o navă rectangulară, acoperită cu planșee din lemn caselat, și are alipit pe latura vestică turnul-clopotniță masiv, cu cinci etaje. Apareiajul turnului este făcut în asize. Acoperișul bisericii este etajat, cu ferestre oblonite pe toate laturile.

Personalități

  • Michael Goldschmidt, (n. 1605) jude al orașului Brașov
  • Thomas Schabel, Autorul celei mai vechi cronici a Vulcanului. În 1792 a reușit să convingă administrația comunei să construiască turnul-clopotniță terminat în 2 ani (1793-94). În 1789 înființează bursa „Schabel Legat”. Sunt finanțați copii talentați, provenind din familii sărace, pentru a putea merge la gimnaziul lui Honterus din Brașov.
  • Johann Ludwig, (n. 12 august 1851), judele Vulcanului între 1887-89 și 1893-1904
  • Martin Thies, (n. 1 octombrie 1881 - d. 13 septembrie 1940),muzician și compozitor (peste 100 de compoziții pentru orchestre cu instrumente de suflat), absolvent al Conservatorului din Viena.
  • Christian W. Schenk, (n. 11 noiembrie 1951) - Colonia 1 Mai -, scriitor,poet, eseist bilingv, cetățean de onoare al orașului universitar Cluj, studii și promoție în Mainz (Germania) la universitatea Johannes Gutenberg, actualmente domiciliat în Boppard pe Rin.

Vezi și

Galerie imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Vulcan
    1826 - Danga pentru vitele din Vulcan
  • Biserica evanghelică (monument istoric)
    Biserica evanghelică (monument istoric)
  • Altarul bisericii evanghelice
    Altarul bisericii evanghelice
  • Amvonul
    Amvonul
  • Orga bisericii construită de Johannes Prause în anul 1787
    Orga bisericii construită de Johannes Prause în anul 1787
  • Turnul-clopotniță
    Turnul-clopotniță

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vulcan
Portal icon Portal Țara Bârsei
  • Vulcan la ghidulprimariilor.ro
  • Informații despre fortificația din localitate
  • de Wolkendorf (Vulcan) la siebenbuerger.de
  • de Istoria Vulcanului, de Helmuth Beer: Siebenbürgischen Zeitung, 15 octombrie 1997
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească.
Târguri
Sate libere săsești
BodCristianGhimbavHălchiuHărmanMăierușRotbavSânpetru • Vulcan
Domeniul Branului și
posesiuni ale Brașovului
Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului
Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința
Brașov (253.200 loc.)
Stema judeţului Braşov
Municipii

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Orașe

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.)

Comune

Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan

Sate
Sate din județul Brașov